Pentru parinti - despre alaptare
ALAPTAREA
DRAGELE MELE MĂMICI ! CITIŢI ACEASTĂ PAGINĂ CA SĂ ÎNVĂŢAŢI CUM SĂ ALĂPTAŢI!
În ea o să găsiţi informaţii despre beneficiile laptelui de mamă, despre compoziţia şi producerea lui, despre cum să începeţi să alăptaţi, cum să evitaţi apariţia celor mai frecvente probleme sau cum să le rezolvaţi pe acestea, lista medicamentelor care trec sau nu în lapte, sfaturi practice, articole despre laptele de mamă. Alăptarea este un proces natural. De mii de ani mamele şi-au alăptat copilul, imediat după naştere şi cât mai des la început, după cerinţele copilului reînodând legătura srtânsă mamă-copil care s-a rupt odată cu tăierea cordonului ombilical. LAPTELE DE MAMĂ ESTE NU NUMAI O SURSĂ DE HRANĂ CI ŞI O SURSĂ DE BUCURIE, O RELAŢIE DE DRAGOSTE INTENSĂ, CARE OFERĂ COPILULUI SIGURANŢĂ, CONSOLARE IAR PENTRU MAMĂ ESTE O DĂRUIRE TOTALĂ, ÎMPLINIREA FEMINITĂŢII! Copilul alăptat fără restricţii, atunci când o doreşte el sau când mama îşi simte sânul plin, luat în braţe atunci când e necăjit deşi pare total dependent de mama sa, un "răsfăţat", când va fi mare va fi un individ independent, echilibrat, fără probleme de adaptare, puternic fizic şi psihic pentru că are siguranţa dragostei mamei! Pentru aceasta trebuie să învăţaţi să alăptaţi "biologic" (cum găsiţi descris în fragmentul "Alăptarea biologică" din cartea lui Daniele Starenkyj) şi nu cultural, la ore, timp limitat (5 -10 min.) cum în ultimele decenii s-a încetăţenit şi la noi. Trebuie să vă obijnuţi cu ideea că copilaşul dv-stră încă 6-9 luni după naştere este străns legat de dv-stră, formaţi încontinuare un cuplu unic şi alăptarea trebuie să constituie un nou mod de viaţă, un lucru natural: alăptaţi dormind, măncând, citind, gătind, mergând la cumpărături, călătorind şi ziua şi noaptea! Dacă vă pregăţi psihic pentru acest lucru alăptarea o să fie uşoară, plăcută şi încununată de succes! ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII (OMS) declară că 97% din femei sunt fiziologic capabile de a alăpta cu succes, pe termen lung, indiferent de vârstă, mărimea sau forma sănilor sau paritate. Alimentaţia naturală este una din drepturile fundamentale umane, este dreptul mamelor şi dreptul copiilor la nutriţie ideală, sănătate şi îngrijire. OMS şi UNICEF au adoptat mai multe rezoluţii şi au iniţiat mai multe programe pentru sprijinirea alăptării şi restabilirii unei "culturi de alăptare" în lumea întreagă. Rezoluţiile OMS şi UNICEF stipulează următoarele obiective, ca fiind necesare pentru sănătatea optimă a copilului şi mamei: Tuturor femeilor ar trebui să le asigure posibilitatea de a alăpta exclusiv şi toţi copii ar trebui alimentaţi exclusiv cu lapte de mamă de la naştere până la 6 luni.După accea, copiii ar trebui să fie alăptaţi în continuare pe lângă o alimentaţie complementară adecvată până la 2 ani sau peste. "Alăptarea exclusivă" înseamnă că nici un alt lichid sau aliment (fără apă/ceai) nu este dat copilului decât lapte de mamă şi eventuale suplimente medicamentoase (vitamine sau medicaţie) (anexa 3). "Alimente complementare" înseamnă orice aliment diferit de lapte preparat acasă sau de fabrică care se poate folosi ca şi completare a laptelui de mamă sau preparatelor de lapte praf, atunci când acestea numai satisfac nevoile nutriţionale ale copilului.(Articolul 3 al Codului Internaţional de Marketing ale Substituentelor de Lapte Matern). Încercaţi să respectaţi aceste recomandări şi o să creşteţi copii sănătoşi. Aveţi încredere în dvs., urmaţi-vă instinctul matern şi totul o să fie OK! Dacă aveţi nevoie de ajutor scrieţi la adresa: martamuresan@yahoo.com. ALĂPTAREA BIOLOGICĂ "Poate o femeie să uite copilul pe care-l alăptează şi să n-aibă milă de rodul păntecului ei?” ... Mi-am auzit copilulul ţipănd şi aşa cum era, l-am prins la săn imediat. Mi-am ascultat corpul şi inima şi am început să vorbesc micuţei mele fetiţe, să o măngâi şi s-o îmbrăţişez. Ea a început să sugă şi acolo, aşa cum era, am iubit-o cu o dragoste intensă. Cordonul a fost tăiat la 20 minute după naşterea ei. Placenta s-a detaşat fără intervenţie. Olga n-a fost spălată nici orbită cu nitrat de argint, nici măsurată. O aveam în braţele mele şi nimeni nu mi-a luat-o. Am ieşit înlănţuite, împreună, din sala de naştere. Ne-am regăsit toţi trei, micuţa, soţul meu şi cu mine, în sala de veghe. Am zămbit şi deodată, am spus soţului meu :... "Acum sunt o femeie". Da simţeam că eram cineva. Realizasem ceva. Nimic nu mi se mai părea imposibil.... Am început să vorbim împreună. Bebeluşul era întotdeauna acolo. Sugea... sugea după cum îi plăcea... La opt ore după naşterea sa, micuţa mea şi eu, am ieşit din spital întorcându-ne acasă... Eram plină de energie, sigură pe mine. Aveam liniştea şi asigurarea de a avea în mine tot ce ţinea de nevoile ei de copil : aveam lapte, braţe, o voce, un zâmbet, mâini pentru a o mângăia... A doua noastră noapte, am petrecut-o ca şi pe prima strânse una în alta. Micul pătuţ cu gratii a rămas gol.Copilul sugea după cum dorea şi de multe ori, noaptea nu mă trezea deloc. La întrebarea clasică "de câte ori trebuie alăptat?" eu n- aş fi ştiut să răspund. Eu nu am băgat de seamă. a alăpta a devenit pentru mine o a doua natură, o activitate naturală, feminină. Alăptam spontan, cu bucurie, relaxată. Alăptam dormind, mâncând, citind, plimbându-mă, vorbind, gătind, alăptatul îţi lasă întotdeauna un braţ liber... Alăptarea biologică este rezultatul unei relaţii de dragoste între mamă şi copilul ei, stabilită printr-un contact imediat ;şi prelungit chiar de la naşterea copilului. Ea nu cunoaşte nici o regulă care să restrângă suptul copilului. Ea continuă fără întrerupere, zi şi noapte şi presupune un contact strâns între mamă şi copil. De fapt alăptarea biologică creează un cuplu unic. Pentru acest cuplu sânul devine atât sursă de hrană cât şi o sursă de consolare, de siguranţă, de căldură, de recomfortare. a pune copilul la sân, pentru oricare din aceste motive, devine o acţiune instinctivă şi agreabilă pentru mamă. %ntr-o alăptare biologică, suptul începe de la naşt ere, înaintea tăierii cordonului ombilical şi continuă cu o frecvenţă mare, la fiecare două ore, în primele săptămîni, pentru a urma apoi cu un ritm de cinci sau şase ori pe zi, în ultima jumătate a primului an de viaţă a copilului. Această alăptare spontană, dirijată de copil şi îndreptată spre satisfacera imediată a nevoilor sale, nu duce la înfundarea, fisurarea sau abcedarea sânilor. Copilul mereu lângă mamă, are acces la sânii ei fără oprelişti. Mereu goliţi, sânii rămîn moi şi supli. Astfel stimulaţi ei produc lapte din belşug şi mama nu caută să-l măsoare. Ea are o încredere senină în capacităţile sale şi instinctele sale îi indică foarte clar că copilul care e pe cale să adoarmă şi-a luat porţia. Alăptarea biologică ignoră cu totul biberonul. Laptele matern este un aliment perfect şi răspunde tuturor nevoilor copilului. Ea ignoră şi suplimentele vitaminice şi minerale pentru copil şi solidele date cu linguriţa unei fiinţe care încă nu ţine capul, nu are dinţi şi nu poate mastica. Ea ignoră şi aşa numita perioadă a înţărcării fiindcă acesta este reglată de copil, atunci când, având câţiva dinţi şi reflexul de a duce obiecte la gură, el începe să ronţăie căte-o coajă de pâine sau fructe şi se amuză moflâindu-le. pe măsură ce capacităţile sale masticatorii cresc, copilul mânăncă mai mult şi suge mai puţin. Laptele rămâne pentru un timp de încă un an sau doi o sursă esenţială de proteine, mijlocul de a-i întării convingerea indispensabilă că el este un individ acceptat şi iubit şi deci nevoile afective sunt imediat împlinite. Sânul îi permite după primul an de viaţă să trăiască întru-n mod conşient prima relaţie de dragoste intensă, cu persoana unică ce nu-l decepţionează niciodată, mama sa. Alăptarea biologică afirmă spontan că "homo sapiens " este un mamifer, un purtător de mamele,nu în scop decorativ ci alimentar... S-a uitat faptul că prima caracteristică a unui mamifer nu este de a naşte pe cale vaginală, ci de a avea grijă de progenitură, oferindu-i în mod liber şi spontan mamela... Mamele care îşi alăpteau primul copil, mi-au spus foarte frecvent că el plănge în mod constant, că nu doarme decăt la sân sau în braţe, că se trzeşte de cinci, şase, şapte şi chiar de opt ori pe noapte, să sugă... Neliniţtite ele s-au întrebat ce se petrece. " Laptele meu trebuie să fie tare slab" s-au gândit ele... "şi e foame ! " O, nu mamelor ! El are nevoie de Voi ! El vă îmblînzeşte". Vrea să vă forţeze să stabiliţi legături cu el, să vă deschideţi înaintea lui şi să-l acceptaţi. El vă simte departe, simte că nu sunteţi în largul vostru, ţinute întru-n rol pe care nu l-aţi învăţat niciodată. El caută să vă scape de feminitatea culturală, făcînd să izbucnească adevăvăratul dvs. chip, feminitatea boilogică, să atragă inima dvs. ca să fie atins cu deplină afecţiune, să obţină măngăierile, legăturile, tandreţea de mii de feluri de care are absolută nevoie să trăiască. Surâsul lui precoce, care care este mijlocul lui de a stabili contactul, n-a doborăt încă tabu-urile din spiritul dvs.. Atunci el plânge şi vă forţează astfel să vă întoarceţi spre el şi el suge, şi astfel se agaţă de dvs. cu îndârjirea pe care i-o dă dorinţa de viaţă. Aceleaşi mame când au avut al doilea sau al treilea copil al lor, mi-au spus cu nelinişte o altă întrebare. " Nu ştiu ce are copilul acesta şe aşa de liniştit ; nu suge decât să mânânce. Ce se întămplă? " Se întămplă că primul copil v-a învins. Acum sunteţi o mamă spontană şi bucuroasă şi copilul dvs. cel nou nu încearcă nici teamă nici singurătate la contactul cu dvs. Aţi învăţat să răspundeţi la prima lui nevoie, cea înafara căreia el nu poate trăi, şi el se simte în siguranţă, liniştit şi fericit...
Una din caracteristicile fundamentale ale maternităţii biologoce este atitudinea "faţă în faţă "..contactul vizual constant al mamei cu copilul ei; AlŢptarea oferŢ copilului contactul vizual, faţă în faţă, prin care el obţine certitudinea de a fi iubit iar prin contactul fizic îi dă căldură, blândeţea necesară, ea îi dăruieşte o atenţie concentrată, totală, deplină, care îi permite să-şi afirme individualitatea. Orice mamă care şi-a crescut copilul prin alăptare, afirmă cu profundă surprindere : după atâta dependenţă, atât ataşament, copilul arată o independenţă, o detaşare fericită, încrezătoare şi liniştită. %n el, s-a imprimat asigurarea unei iubiri fără lacune.
Nu-i va fi frică de lumea de afară. Copilul mi c care poate să se ataşeze în felul acesta de mama sa şi prin intermediul ei realităţii lumii, va cunoaşte mai târziu, adevâratul ataşament al vieţii sale adulte. Permiţându-i acest ataşament cu totul dezinteresat faţă de ea, mama pregăteşte pentru copil posibilitatea de a o rupe cu universul copilăriei sale, de fapt îi pregăteşte forţa psihologică necesară detaşării...Alăptarea nu este doar un mod de alimentaţie ci o manifestare a dragostei, răspunzând nevoilor primare ale copilului: ataşamentul...prima funcţie a mamei care alăptează este de a fi mamă a copilului ei, de a-l iubi, de-al îndrăgi oferându-i un sân mereu disponibil... alăptarea nu poate fi fugitivă, trecătoare, ocazională, întreruptă. Ea nu va fi dirijată exclusiv de mamă ci şi de copil, până când el a dobândit puterea psihologică de detaşare şi când dorinţa de înţărcare survine cum îi dictează ceasul inimii lui... alăptarea, atât de legată de îngrijirile materne, se iniţiează imediat după naştere şi se continuă de la sine, biologic. Această mamă nu va cunoa;te dificultăţile dureroase ale înfundării dureroase ale canalelor galactofore, problema al cărei singur remediu este alăptarea fecventă la intervale apropiate şi evitarea soluţiilor obijnuite, a acelor rezolvări care pot duce la eşecul maternităţii : hormonii pentru reducerea tensiunii din sân, alâptarea limitată şi faimoasa tetină, dăruită atât de generos la cel mai mic pretext. Acestea împiedică contactul mamă -copil şi această sucţiune artificială a unei bucăţi de cauciuc perturbă reflexul de secreţie al mamei, care în curând va vedea cum laptele său se împuţnează şi copilul ei slăbeşte deoarece alimentaţia lui este insuficientă. Laptele cu adevărat hrănitor vine după instalarea reflexului de secreţie (ejecţie ).Primul lapte este un lapte care potoleşte setea. Grav este faptul când copilul obijnuit cu biberonul atunci când este deodatâ lipsit de el, refuză categoric sânul. Fără multă hotărâre din partea mamei, el nu va învăţa niciodată să sugă la sân şi se va întoarce la biberon.Orice mamă doritoare de a-sş alăpta copilul trebuie să refuze categoric folosirea biberonului şi să pretindă ca copilul ei să n-o părăsească până ce el nu suge din toate puterile lui... Problema alăptării, soluţia la toate aceste dezbateri (pentru sau contra, lungă sau scurtă, culturală sau biologică, totală sau parţială) nu se situează la nivelul sânului femeii ci al inimii sale şi înflorirea inimii ei se petrece nu atunci când sânii se umplu de lapte ci atunci când ea ţine în braţele sale, îndată după ieşirea lui în lume, copilul, când îî atinge, îl mângăie, îl îmbrâţişează, cănd îi vorbeşte, îi surăde şi descoperă în ochii lui larg deschişi un interes unic. Atunci când copilul simte sânul şi suge, mama se abandonează acestei noi relaţii cu plăcere şi nu-şi mai pune întrebări. Ea este de-acum înainte, intens unită cu copilul ei prin " legături omeneşti cu funii de dragoste ", pe oceanul acestei vieţi, acest copil va avea cea mai bună parte : dragostea manifestată prin priviri, atingeri şi atenţia nedivizată într-o relaţie unică a unei persoane cu cealaltă persoană. (selecţiuni din cartea " Cele cinci dimensiuni ale sexualităţii feminine " de Daniele Starenkyj ). BENEFICIILE ALĂPTĂRII
- conţine substanţe care facilitează funcţionarea optimă a organismului copilului (a sistemului digestiv, hepatic, renal, neurologic, vascular, inimii) - conţine factori care protejează copilul de infecţii microbiene şi virotice şi de unele boli (respiratorii, digestive, boli inflamatorii intestinale) - reduce riscul morţii subite - reduce riscul diabetului zaharat - reduce riscul alergiei (este importantă şi alimentaţia mamei, care dacă este alergică trebuie să evite alimentele alergizante şi evitarea diversificării precoce şi a introducerii laptelui de vacă în alimentaţia copilului) - este steril - interdependenţa reciprocă prin alăptare a mamei şi copilului, fundamentează legătura mamă-copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptarea a copilului în adolescenţă (dependenţa creată prin alăptare îl ajută mai târziu să devină o persoană independentă) Studiile recente au demonstrat că pentru copii alăptaţi la sân dezvoltarea cognitivă şi vizuală este de 7 – 8 ori mai mare decât la cei alimentaţi cu lapte praf. B. Pentru mamă: - este protectiv împotriva cancerului de sân şi ovar şi a osteoporozei - ajută involuţia uterină rapidă după naştere - duce la pierderea surplusului de grăsime câştigat în timpul sarcinii - contraceptiv (nu este o metodă sigură; este contraceptiv numai pe perioada alăptării exclusive) - împlinirea feminităţii - economie pentru familie CE ESTE ŞI CUM SE PRODUCE LAPTELE DE MAMĂ? Compoziţia laptelui de mamă:- este cel mai valoros aliment din punct de vedere calitativ- indiferent de vârstă , mărimea şi forma sânilor, paritatea, 98% din femei pot alăpta pe termen lung - fiecare femeie are lapte adecvat copilului ei; nu există lapte slab sau gras; laptele femeii care naşte prematur are mai multe proteine şi lipide decât cel matur, pentru că prematurul are nevoie de un regim hiperproteic pentru creştere - laptele de mamă îşi schimbă compoziţia în funcţie de nevoile copilului, când este cald are mai multă apă, noaptea este mai gras şi mai bogat în fier şi săruri minerale - îşi menţine calitatea indiferent de alimentaţia mamei!!! - laptele de la începutul suptului este mai apos (lapte iniţial) iar la golirea sânului este mai gras (lapte final) ce dă senzaţia de saţietate copilului, dacă copilului îi este sete suge mai puţin timp, dacă îi este foame mai mult, pentru a goli sânul. Trebuie încurajată golirea sânului de către copil!! COLOSTRUL – primul lapte (secretat din timpul sarcinii şi 3-4 zile după naştere) este hiperproteic, foarte bogat în anticorpi LAPTELE DE TRANZIŢIE – secretat între 4-5 şi 10 zile, are compoziţie intermediară între colostru şi laptele matur LAPTELE MATUR - se produce de la 10-30 de zile - are concentraţie mai mare de lactoză, lipide, vitamine grup B, în timp ce proteinele şi mineralele sunt mai scăzute, conţine de asemenea anticorpi. Faţă de laptele de vacă are o valoare biologică deosebită, este mai uşor digerabil, conţine mai puţine proteine dar cu un coeficient de utilizare de 100%, cu un raport cisteină/metionină sub 1, ceea ce favorizează creşterea cerebrală rapidă. Conţinutul de lactoză este mai mare ca în laptele de vacă iar conţinutul de lipide mai mic, dar conţine mai mulţi acizi graşi nesaturaţi, care sunt importanţi în dezvoltarea creierului. Conţine enzime şi hormoni, factori de creştere cu rol în dezvoltarea tractului gastro-intestinal. Anatomia sânului Sânul este compus din ţesut glandular şi ţesut conjunctiv-grăsos. Glandele sunt formate din acini sau alveole (acestea secretă laptele), canale galactofore, care se unesc în ducte care se continuă cu 10 – 20 de canale subţiri aflate în mamelon. In canalele sub areola se află întotdeauna 5 –10 ml lapte (laptele iniţial)!! La nivelul areolei se găsesc glandele Montgomery care produc o substanţă uleioasă, care menţine pielea mamelonului moale. Alveolele şi ductele sunt prevăzute cu celule musculare, care se contractă, iar mamelonul are multe terminaţii nervoase, a căror stimulare declanşează reflexul de ejecţie al laptelui. Producerea laptelui:· După naştere, după desprinderea placentei de peretele uterin, scade nivelul de progesteron din corpul mamei, ceea ce stimulează producţia de prolactină, care stimulează producerea de lapte în celulele alveolare.· Suptul sânului declanşează reflexul de secreţie (prolactinic) şi reflexul de ejecţie (ocitocinic) Reflexul prolactnic - Suptul şi golirea sânului declanşează producerea de Prolactină, care stimulează secreţia de lapte în glanda mamară; cu cât suptul este mai viguros şi se goleşte mai complet sânul, cu atât se produce mai mult lapte. - Glanda mamară exercită un feed back inhibitor asupra sintezei laptelui, o proteină (FIL) din lapte inhibă producţia laptelui dacă sânul este prea plin de lapte; de aceea sfătuiţi mama să nu “sară o masă” crezând că va avea mai mult lapte la masa următoare, pentru că în timp îi va scădea laptele!!! Reflexul de ejecţie (let-down reflex) - Este declanşat de suptul sânului şi de plânsul sugarului sau apropierea orei de alăptare - Constă în secreţia de ocitocină, ceea ce determină contracţia celulelor mioepiteliale din jurul alveolelor şi a canalelor galactofore, laptele fiind ejectat în canalele, ducte şi sinusurile galactofore şi apoi afară prin mamelon, glanda mamară golită poate continua secreţia laptelui sub influenţa Prolactinei şi în timpul aceluiaşi supt (mai lung), reflexul se poate declanşa de mai multe ori.
Semnele funcţionării reflexului de ejecţie pot fi:
- senzaţia bruscă de plenitudine- înţepături, senzaţie plăcută de relaxare - curgerea laptelui din sânul opus - senzaţie de sete - contracţie uterină în postpartum - copilul începe să înghită intens
Reflexul se poate stimula prin:
- atmosferă destinsă- relaxare - comprese cu apă caldă – 5 min. înainte de supt - frecarea mamelonului înainte de a-l băga în gura copilului - masaj perivertebral
Reflexul poate fi inhibat prin
- anxietatea mamei- stres - oboseală - durere CE TREBUIE SĂ ŞTIM ŞI CUM ÎNCEPEM SĂ ALĂPTĂM 1. Informaţii generale - în primele zile sânii pot părea goi dar mama are lapte (dacă apasă la limita areolei şi stoarce, iese lapte) - primele supturi pot fi fără succes dar nou-născutul nu necesită supliment pentru că are rezerve energetice din viaţa intrauterină - suptul se învaţă prin practică - nu contează durata suptului; unii sug mai încet, într-o oră, alţii mai repede , în 10 min.; dacă ataşarea nou născutului la sân este corectă, mama poate lăsa copilul la sân până acesta lasă sânul - sânul nu trebuie spălat înainte de fiecare alăptat, numai odată pe zi şi fără a folosi săpunul; înainte şi după supt mama să se ungă cu lapte de mamă pe mamelon (laptele de mamă şi saliva copilului, care rămâne pe mamelon protejează sânul de infecţii) şi după supt să lase sânul la aer 5 minute. NU SE APLICĂ PE SÂN CREME, SPRAYURI, PUDRĂ SAU TINCTURI!!! Să se spele pe mâini cu apă şi săpun când umblă cu sânul. - mama să poarte îmbrăcăminte care se descheie în faţă, ca să-şi poată alăpta copilul mai uşor şi oriunde - sutienul purtat pe perioada alăptării ajută să nu se deformeze sânii, este bine să se poarte tampoane absorbante în sutien - alimentaţia mamei care alăptează trebuie să fie hipercalorică (ca şi în sarcină), echilibrată, bogată în proteine, lactate, legume, fructe, pâine, mai puţin grăsimi şi dulciuri concentrate (3 mese principale şi una două gustări) - nu există alimente interzise care dăunează copilului, mama trebuie să observe la ce alimente consumate face copilul colici şi pe acestea să le excludă - trebuie să bea lichide suficiente (2-3 litrii / zi) sau cât îi este sete; lapte (nu mai mult de 1 litru), sucuri naturale, ceaiuri naturale sau apă, câte un pahar la fiecare supt - să evite consumul de alcool şi fumatul, să reducă consumul de cafea (scade lactaţia) - mamele alergice trebuie să evite consumul de alimente alergizante ( căpşuni, peşte, ouă, nuci, ciocolată) 2. Iniţierea alăptării - nou-născutul trebuie pus la sân cât mai repede după naştere (în prima jumătate de oră în sala de naştere sau cel mult după o oră) - chiar dacă mama are lapte puţin, acesta este de ajuns pentru nou-născut, dacă acesta suge frecvent (8-12 ori pe zi) - alăptarea nelimitată, ziua şi noaptea, “la cerere” este secretul unei producţii optime de lapte şi al unei alăptări cu succes - CU CÂT SUGE COPILUL MAI MULT CUATÂT SE PRODUCE MAI MULT LAPTE!!! - la început trebuie alăptat din ambii sâni (1-2 săptămâni) şi mama trebuie încurajată să lase să termine copilul suptul la un sân (să-l golească), pentru că laptele gras vine la urmă şi apoi să-l pună şi la celălalt sân dacă copilul mai vrea să sugă, data următoare începe suptul cu sânul cu care a terminat înainte - după naştere copilul poate să fie somnoros, dacă nu se trezeşte după 5 ore, trebuie trezit şi pus la sân – îl schimbă, îi freacă tălpile, spatele iar dacă nu se trezeşte i se dă lapte muls cu linguriţa, seringa sau cana - mama trebuie să ştie că după această fază de “depresie” după naştere, urmează perioada de “reactivitate”, când copilul se trezeşte şi vrea să sugă frecvent, la 1– 1 ½ ore (mai ales a doua zi dupã naştere) - dacă condiţiile din spital permit, copilul trebuie să stea într-un salon cu mama şi ziua şi noaptea; mamele trebuie să ştie că dacă noaptea alăpteză luând copilul în pat, cu luarea măsurilor de siguranţă ca acesta să nu cadă, pot adormi în timp ce copilul suge; chiar dacă s-ar părea că aceste mame dorm mai puţin decât cele care îşi dau copilul pe secţia de nou-născuţi, somnul lor este mai adânc şi mai odihnitor datorită hormonilor care se produc noaptea (în cantitate mai mare) când suge copilul şi nu sunt expuse nici la pericolul angorjării sânilor - SĂ SE EVITE FOLOSIREA TETINEI ŞI SUZETEI ÎNAINTE DE PRIMUL ALĂPTAT!!! – scade capacitatea copilului de a suge la sân (altă tehnică de supt), reduce stimularea lactaţiei, ca şi folosirea completării cu lapte praf sau ceai care interferează stabilirea şi menţinerea lactaţiei (întârzie venirea laptelui sau duce la lactaţie săracă - succesul alăptării depinde de poziţia corectă în timpul alăptării, ataşarea corectă a copilului la sân (să prindă în gură ţesutul mamelonar care conţine sinusurile galactofore), astfel că alăptarea va fi o plăcere şi pentru mamă, fără durere şi tractarea mamelonului. POZIŢIONAREA LA SÂN Principii: - Mama trebuie să se aşeze confortabil, cu spatele şi braţul pe care ţine copilul, bine sprijinit!!! (oboseala inhibă reflexul de ejecţie al laptelui) - Se duce copilul la sân nu sânul la copil!!! (sânul şi capul copilului trebuie să fie la un nivel)
 Fig.2 Pozitie incorecta Mama îi oferă sânul ţinându-l cu degetele sub formă de - C - , policele deasupra (să nu apese prea tare) şi mai depărtat de areolă iar restul degetelor susţinând sânul,
astfel face posibil ca bebeluşul să ia cât mai mult din areolă în gură; dacă mamelonul este ombilicat sau retractat se recomandă susţinerea sânului sub formă de „sandwich” (Fig. 4)
din poziţia - C – policele şi restul degetelor se apropie în aşa fel încât areola devine ovală apoi cu degetele apasă spre peretele toracic, apăsând mai mult cu policele pentru a ieşi mamelonul.(Fig. 5)
- În timpul suptului mama este bine să-şi susţină în continuare sânul. (nu face rană)!!! (fig.6)  Fig.6
- Bărbia copilului trebuie să atingă sânul ! (fig.7 - Mama când îşi scoate mamelonul din gura copilului, şi-l scoate băgând mai întâi un deget în gura copilului (fig. 8  Fig. 8 - mamelonul trebuie să fie alungit, sub formă de tetină (fig. );
atunci poziţia de alăptare a fost corectă; dacă mamelonul este plat cu o linie pe el, poziţia nu a fost corectă şi mama poate să facă rană pe mamelon. - Copilul trebuie aşezat într-o „dungă” cu faţa spre sân, urechea, umerii , şoldul să fie într-o linie, paralel cu mama (fig. 10,
NU PE SPATE ŞI NUMAI CU CAPUL ÎNTORS SPRE SÂN!!!! (fig 11)
cât mai aproape de mamă, cât mai mult din corpul copilului să atingă corpul mamei (fig. 12)  Fig.12 - Nasul sau buza superioară să fie visa-vis de mamelon (fig. 13)  Fig. 13 Ataşarea copilului la sân: - Mama atinge buza superioară a copilului cu sânul
 Fig.16
 Fig. 18 - Copilul trebuie să cuprindă cât mai mult din areolă în gură (nu numai mamelonul!!!) mai ales partea de jos, astfel că dacă se vede o parte din areolă, acesta să fie deasupra buzei superioare a copilului şi nu sub buza inferioară (fig. 19)  Fig. 19 - Dacă obrazul copilului face gropiţe în timp ce suge, sau se aude un „ţupăit” în timpul suptului, ataşarea copilului nu este corectă!!! - Dacă poziţia şi ataşarea copilului este corectă, suptul nu este dureros!!! - Copilul suge în cicluri, 2-3 supturi rapide, înghiţit, pauză (respiră), la început într-un ritm mai accelerat apoi ritmul se încetineşte (când laptele curge bine „ejecţia laptelui”) şi urmează supturi mai lungi. POZIŢII DE ALĂPTAT Sunt multe poziţii pentru alăptare, este indicat ca mama să schimbe des poziţiile de alăptat, pentru a goli sânul mai eficient 1. Poziţii clasice Poziţia culcat  Poziţia în şezut  2. Alte poziţii Poziţia sub braţ  Pozitia transversala  Poziţia pe spate  Poziţia “faţă în faţă” 
https://drive.google.com/open?id=0B_Nolp-7Juy4MDd4SmZ3MFBkVVE
CE SĂ NU FACEŢI CÂND ALĂPTAŢI - Să nu forţati copilul să sugă (să nu-i împingă capul spre sân) - Să nu alăptati dacă sânul este prea plin, mai întâi trebuie un pic muls sânul (cât să se înmoaie areola) şi apoi pus copilul la sân - Să nu sariti peste o masă crezând că o să aibă mai mult lapte; cu cât alăptează mai rar cu atât se produce mai puţin lapte - Să nu lasati copilul să plângă prea mult, copilul agitat nu suge bine - Să nu alăptati copilul somnoros, trebuie trezit prima dată - Să nu cântăriti copilul după fiecare supt - Să nu suplimentati suptul cu lapte praf sau ceai (mulţi copii şi dacă au supt bine, mai acceptă şi un biberon de lapte praf, aceasta neînsemnând că le-a fost foame!!) CUM CREŞTEM PRODUCŢIA DE LAPTE 1. Verificaţi poziţia şi ataşarea copilului la sân. - copilul trebuie să fie ţinut cât mai aproape de mamă: trebuie ţinut piept la piept, bărbie la piept (bărbia copilului atinge sănul mamei) - mamelonul şi 3/4 din areolă să fie în gura copilului - buza inferioară a copilului să fie răsfrăntă - în timpul funcţionării reflexului de ejectare a laptelui ritmul de supt se încetineşte şi implică toţi muşchii obrazului de la ochi până la urechii 2. Alăptaţi frecvent. - scurtaţi timpul dintre alăptări - alăptaţi între supturile obijniute - oferiţi sânul în loc de suzetă - treziţi copilul şi daţi-i o masă suplimentară înainte să vă culcaţi - lăsaţi copilul să golească primul sân în ritmul lui înante să-i oferiţi al doilea 3. Supliment - daţi-i să sugă un pic iar după 20-30 min. după alăptat; conţinutul ridicat în grăsimi al acestui lapte îl va sătura. 4. Mulgeţi-vă - dacă copilul nu vrea să sugă în plus, mulgeţi sânul cu măna sau pompa aplicând comprese cu apă caldă şi masaj înainte. 5. Alimentaţie bună şi odihnă - faceţi-vă timp să mâncaţi sănătos, o dietă echilibrată - beţi lichide cât vă este sete - folosiţi toate ocaziile pentru a vă relaxa - nu există alimente miraculoase pentru a stimula lactaţia 6. Relaxarea - stimulează reflexul de ejectare a laptelui - înainte sau în timpul alăptării citiţi, faceţi exerciţii de relaxare, beţi lichide, faceţi o baie 7. Masajul sânului - aplicaţi comprese calde pe sân 5 min înainte de alăptat şi masaţi sănul în timpul alâptării 8. Medicamente - folosiţi Metoclopramid tb. de 10 mg, 3x1 tb. 1 săptămână apoi 1 tb./zi încă 2 săptămâni - apelaţi la preparate homeopate 9. Linie pentru suplimentare - se fixează un tub subţire cu bandă adezivă pe mamelonul mamei iar capătul celălalt al tubului se întroduce într-un biberon (sticlă) cu lapte muls sau praf şi se pune copilul să sugă din sân (îi vine în gură şi laptele din sticlă). Există instalaţii speciale pentru această metodă. PROBLEME CARE POT APĂREA ÎN TIMPUL ALĂPTĂRII 1. Ragadele Semne:- Fisuri, roşeaţă pe mamelon- Durere arzătoare la supt Cauze: - Poziţie şi ataşare incorectă la sân - Suptul incorect al sânului de către copilul care suge şi din tetină (completare) - Sânii angorjaţi - Utilizarea incorectă a pompelor de muls - Candidoza (mama/copil) - Scoaterea incorectă a sânului din gura copilului - Dermatite datorită spălării cu săpun, alcool, aplicarea de creme - Mameloane ombilicate, plate Profilaxie: - Ataşare corectă - Scoaterea sânului cu degetul - Evitarea spălării cu săpun şi şampon - Expunerea sânului la aer - Să ungă mamelonul cu lapte după supt - Să nu ţină sânul umed (în sutien, tampoane) - Să evite sutienul sintetic Tratament: - Se unge mamelonul cu lapte de mamă şi se lasă la aer 30 min. - Să alăpteze mai frecvent - Să înceapă suptul la sânul fără ragadă - Poate lua un analgezic cu 15 min. înainte de supt - Dacă se poate să nu se întrerupă alăptatul sau dacă nu suportă durerea să se mulgă şi să dea laptele copilului cu seringa sau cana (sânul se obişnuieşte cu microtraumatismul şi se vindecă mai repede) - Să trateze cauza ragadei (Candida cu Nistatin sau Miconazole) 2. Angorjarea sânului Semne: - Sânul este umflat, roşu, sub tensiune, dureros - Mamelonul este plat - Copilul nu-l poate prinde - Nu curge lapte - Mama are febră (38 0C) Cauze: - Lipseşte suptul frecvent - Supturi scurte sau limitate (la oră fixă) - Lipsa suptului de noapte - Ataşament slab al copilului la sân - Folosirea suzetei, tetinei (supt ineficient la sân) Profilaxie: - Alăptare frecventă de la ănceput, ziua şi noaptea sau golirea sânului dacă copilul nu suge Tratament: - Comprese cu apă caldă pe sân 15 –20 min. - Se masează sânul, apoi se mulge cu mâna până se înmoaie areola şi se pune copilul la sân - Se începe cu sânul care este mai plin - Copilul să golească de tot un sân, să sugă frecvent (nu se dă completare, suzetă) copilului), poziţia şi ataşarea să fie corecte sau sânul se goleşte prin muls - După muls se pun comprese reci sau gheaţă !!! Netratată, angorjarea duce la blocarea canalelor galactofore, mastită sau abces 3. Canale galactofore obstruate Semne:- Roşeaţă localizată- Noduli sub tensiune - Durere moderată până la severă - Fără febră Cauze:- Poziţie şi ataşament incorect al copilului- Golirea deficitară a sânului (alăptări rare, supt ineficient, sâni mari) - Presiune externă pe sân (degetul care ţine sânul, îmbrăcăminte strânsă) - Stres, oboseală (reduce lungimea şi frecvenţa suptului) Profilaxia:- Alăptare frecventă- Comprese calde pe sân şi masaj către mamelon - Susţinerea sânului în timpul suptului - Schimbarea poziţiei de alăptare - Evitare presiunii exercitate pe sân Tratament:- Alăptare frecventă- Masarea blândă a porţiunii respective către mamelon în timpul suptului - Comprese calde - Să înceapă alăptarea din partea nedureroasă şi să schimbe poziţia des - Paracetamol (4x/zi) 4. Mastita Blocarea canalelor galactofore duce al stază şi dacă laptele nu e îndepărtat, la inflamaţia sânului, „mastită neinfecţioasă”. Dacă sânul se infectează cu microbi (ragadele pot fi o poartă de intrare) se produce „mastita infecţioasă”. Este infecţia ţesutului mamar, nu a laptelui. Semne: - Arie roşie, inflamtă, fierbinte - Durere severă - Frison, febră peste 39 0C - Stare generală proastă (ca în gripă) Cauze: - Ragade - Netratarea angorjării şi a canalelor blocate - Sistem imunitar deprimat Profilaxie: - Poziţie şi ataşare corectă la sân pentru a evita ragadele, ungerea mamelonului cu lapte de mamă după supt - Să se evite prelungirea bruscă a perioadei dintre supturi - Să se evite trauma sânului - Să se evite folosirea cremelor pentru sân Tratament: - SĂ CONTINUE ALĂPTAREA!!! (nu este voie ablactare bruscă, duce la abces mamar) - Alãptare frecventã la 2 –2 ½ ore şi mulsul sânului după supt dacă nu este golit - Comprese calde înainte şi reci după alăptare - Să înceapă alăptarea cu sânul afectat primul (să aibă grijă ca celălalt sân să fie muls, să nu se angorjeze!!!) - Să schimbe poziţiile de alăptare - Reapus la pat 24 H - Dietă hiperproteică şi lichide suficiente (nu se reduc lichidele) - Analgezice şi antiinflamatorii - Antibiotice (cefalexin, eritromicină, augumentin) - Antimicotice (Stamicin) - Dacă celulita este severă, antibioticile se administrează intravenos (cefalexin 1g la 6 ore sau cefazolin 1 g la 8 ore) MULSUL SÂNULUI Metode: a) Manual b) Cu pompa Pregătire - Mama să se spele pe mâini şi să sterilizeze recipientul în care mulge - Poziţia mamei să fie confortabilă - Să facă un duş cald sau baie înainte de muls, sau să aplice comprese cu apă caldă cu 10-15 min. înainte de muls. - Să maseze uşor sânii pe toată suprafaţa începând de la periferie spre mamelon  - Să stimuleze blând mamelonul (freacă mamelonul între degete), favorizează reflexul ţâşnirii laptelui  a) Manual 1. Se aşează degetul mare deasupra areolei (la limita pielii cu areola) şi degetul arătător sub areolă, în apoziţie cu degetul mare  Se apasă sânul spre torace în această poziţie  3. Fără a se slăbi presiunea, se stoarce sânul spre mamelon  4. Se relaxează degetele pentru a se lăsa să se umple rezervoarele. Laptele va curge după 1-2 min. de la începutul mulsului. Se continuă mulsul în această în această poziţie apoi se aşează degetele mai lateral, de la ora 12 la ora 11 şi de la ora 6 la ora 5, şi se repetă paşii de mai sus (1-4), apoi se trece la poziţia ora 2 şi ora 8 apoi ora 3 şi ora 9., folosind pe rând ambele mâini. Se mulge un sân până fluxul de lapte scade,adică în total 5 -7 min, se trece la celălalt sân şi se procedează similar cu primul cam 5-7 min.Apoi se stimulează reflexul de ejecţ |
